Biserica de lemn din Românești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, deși are o vechime mare.
Prima atestare documentară a satului Românești datează din 15 martie 1490, când Ștefan cel Mare a întărit Episcopiei de Rădăuți dreptul de stăpânire a 50 de sate "care au fost date de ... Alexandru voievod".
Biserica de lemn din Românești a fost construită în jurul anului 1759. Biserica dispune de manuscrise liturgice în limba slavonă din secolul al XVI-lea.
După cum se precizează în "Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937", Biserica "Sfântul Nicolae" din Românești avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie la Găureni de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului de 1 ha. Parohia avea în îngrijire spirituală 269 familii cu 1.069 credincioși. Ea avea ca filială biserica "Sf. Dimitrie" din Găureni (construită în 1782). În acel an, comunitatea ortodoxă din Românești era păstorită de preotul paroh Eudoxie Antonovici (născut în 1886). Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă.
În anul 1949 a fost construită în centrul satului o biserică nouă.
În imediata apropiere a bisericii, înspre sud-vest, se află un turn clopotniță construit tot din lemn. El a fost tencuit și văruit în culoarea galben-pal.
Biserica de lemn din Românești este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri de culoare albă, pentru a proteja edificiul de intemperii. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, cu o turlă mare pe naos și trei turle false (câte una pe altar și pe cele două abside laterale). Turla aflată deasupra naosului se sprijină pe două baze, ambele de formă pătrată.
Monumentul are formă de cruce, cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală este ușor decroșat față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele vestic al pridvorului și cealaltă în peretele sudic al absidei altarului).
În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În fiecare absidă laterală este practicată câte o fereastră.
